Unelte utilizator

Unelte site


mandriva:ghid-2011-p2

Prezentare - Partea I - Partea a II-a - Partea a III-a - Partea a IV-a - Partea a V-a

Partea a II-a - Configurări avansate pentru desktop

2.1 Instalare programe din consolă (Tutorial urpmi)

2.1.1 Ce este urpmi?


Urpmi este o unealtă specifică Mandriva care se ocupă cu managementul colecțiilor de pachete RPM, instalarea acestor tipuri de pachete, precum și rezolvarea automată a dependințelor.
Pachetele RPM sunt asemănătoare kiturilor de instalare în Windows, însă diferența majoră față de acestea este că aceste pachete nu includ absolut toate fișierele necesare pentru ca o anumită aplicație să funcționeze. Restul fișierelor sunt numite dependințe și sunt descărcate și instalate în mod automat de urpmi. Astfel, RPM-urile sunt semnificativ mai mici, și nu se ocupă inutil banda de internet pentru fișiere gata instalate de care are nevoie aplicația. Deci, cu ajutorul acestei unelte se economisește și timp.
Aplicația Install & Remove Software este un mediu grafic care la bază lucrează cu această unealtă. Dacă veți învăța să folosiți urpmi din linia de comandă veți observa că este mai flexibilă și mai rapidă, și economisiți resurse ale calculatorului.
Pentru a putea accesa urpmi trebuie să intrați într-o consolă și să vă logați ca root cu comanda su.

2.1.2 Cum instalez un pachet rpm folosind urpmi?


Vom lua ca exemplu pachetul inkscape. Pentru a instala acest pachet vom da comanda (ca root, atenție!):

#urpmi inkscape

- când dați această comandă este posibil să fiți avertizat că trebuie instalate niște pachete adiționale - dependințe, unde trebuie să răspundeți cu Yes sau Da.

2.1.3 Cum fac automat toate update-urile posibile?


Foarte ușor, acest lucru se face cu comanda de mai jos:

#urpmi --auto-select

2.1.4 Pot folosi urpmi la instalarea oricărui pachet rpm?


Sigur că da. De fapt este și indicat deoarece, după cum am spus, urpmi va rezolva toate dependințele legate de pachetul respectiv. Pentru a instala un pachet numit aplication.i586.rpm veți da comanda următoare:

#urpmi aplication.i586.rpm

2.1.5 Fișierele de pe serverul sursă FTP s-au modificat, cum se poate actualiza baza de date urpmi?


Este de reținut că sursele main și contrib nu se modifică niciodată, însă updates, backports și plf se modifică destul de des, deci o actualizare din când în când este necesară.
Actualizarea se face cu comanda următoare:

#urpmi.update -a

2.1.6 Am șters un fișier de sistem extrem de important, cum îl aduc înapoi?


Deși nu este deloc indicat să vă „jucați” cu fișierele sistem, dacă totuși se întâmplă așa ceva următoarea comandă v-ar putea fi de folos:

#rpm -e --nodeps --justdb <nume_pachet> ; urpmi <nume_pachet>

2.1.7 Cum pot adăuga o nouă colecție de pachete urpmi?


Pasul de la pagina 29 referitor la configurarea mediilor se folosește exact de această comandă:

#urpmi.addmedia tip /adresa/url

De exemplu pentru mediul Main de pe un server din România:

#urpmi.addmedia main http://mirrors.evolva.ro/mandriva/official/2008.0/i586/media/main/release

- Comanda trebuie să fie pe o singură linie.

2.1.8 Primesc eroarea urpmi database locked!


Uneori este posibil să primiți această eroare când încercați să folosiți comanda urpmi sau să intrați în Install & Remove Software. De asemenea această eroare apare când utilitarul pentru actualizări este activ și nu se poate conecta din diverse motive la serverele setate pentru căutarea de actualizări. Când primiți eroarea aceasta, într-o consolă ca root (comanda su) dați ambele comenzi următoare:

#rm -f /var/lib/urpmi/.LOCK
#rm -f /var/lib/urpmi/.RPMLOCK

2.2 Structura arborelui de directoare


La fel ca Windows, și GNU/Linux are un sistem de directoare specific. Ceea ce diferă însă față de Windows este o concepție fundamentală a Linux-ului, și anume „totul este un fișier”. Astfel, în GNU/Linux nu veți găsi unități de disc așa cum le vedeți în Windows (C: D:), ci toate partițiile și unitățile de disc sunt montate într-un anumit director, și se accesează ca atare. De exemplu unitatea de DVD-ROM este accesibilă în directorul /media/cdrom. Aceste directoare unde se montează unitățile de disc poartă numele de mount point.
GNU/Linux, ca majoritatea sistemelor de operare moderne folosește o metodă de alocare a memoriei numită swapping. Această metodă este eficientă dacă dorim să rulăm aplicații care ocupă mai multă memorie decât memoria fizică disponibilă. Prin swapping, bucăți de memorie sunt stocate temporar pe hard disk eliberând memoria fizică pentru alte aplicații mai importante. Astfel, este nevoie ca la partiționare să fie creată o partiție numită partiție de swap unde sistemul va stoca temporar acele bucăți de memorie neprioritare. Deși în prezent multe computere au o memorie fizică mare, peste 1GB RAM, se recomandă crearea unei astfel de partiții pentru o mai mare siguranță. Altfel, dacă vor fi rulate aplicații ce ocupă o memorie mai mare decât cea fizică disponibilă și nu există acea partiție de swap sistemul va „muri”. Se recomandă ca dimensiunea partiției swap sa fie dublul memoriei fizice, dar având în vedere sistemele actuale (>1GB RAM) dimensiunea poate fi chiar și egală cu memoria fizică.
Pentru ca diversele versiuni de Linux să ”vorbească o limbă comună”, există un standard referitor la structura arborelui de directoare, numit FHS(Filesystem Hierarchy Standard). Anumite definiții sunt oarecum ambigue, ceea ce duce la interpretarea lor diferită în diverse distribuții și rezultând într-un arbore oarecum diferit de altele. Cu toate acestea, sistemul FHS definește următoarea structură de directoare:

/ Directorul rădăcină (root) în Linux, directorul din care pornesc toate celelalte directoare. De aici vine și numele utilizatorului cu drepturi depline root.
/bin Director accesibil tuturor utilizatorilor. Conține utilitare de bază, necesare la pornirea sistemului.
/boot Aici se găsește tot ce este necesar procesului de boot. Imaginile kernelului (fișierele) sunt ținute aici.
/dev Interfețele de tip fișier către dispozitivele reale și virtuale ale sistemului. Aici se găsesc de exemplu partițiile nemontate, plăcile de rețea, etc.
/etc Locul în care sunt amplasate fișierele de configurare ale sistemului, nu conține binare, doar fișierele care nu se schimbă prea des.
/home Locul în care stau directoarele și fișierele utilizatorilor. De obicei fiecare utilizator are un subdirector cu numele său poziționat aici, în afară de utilizatorul root, care își ține fișierele proprii în /root. De reținut că directorul /home poate fi pe o partiție separată, care este montată în această poziție.
/lib Aici stau bibliotecile sistemului – bucăți de cod care pot fi folosite în comun de mai multe programe. În subdirectorul /modules se regăsesc modulele kernelului.
/mnt În acest director se creează de obicei puncte de montare pentru sistemele de fișiere montate temporar.
/media Aici se montează partițiile sistemului, unitățile de CD/DVD, Floppy.
/opt Director pentru programe suplimentare.
/root Directorul personal al utilizatorului root.
/sbin Programe ale sistemului rezervate utilizatorului root.
/tmp Directorul pentru fișierele temporare, ce de obicei se golește la pornirea sistemului.
/usr Acest subarbore de directoare poate fi accesat de toți utilizatorii și conține date care nu sunt modificate în mod obișnuit. Poate fi amplasat și pe un mediu de pe care se poate doar citi, nu și scrie (read-only).
/usr/X11R6 Software legat de sistemul X Windows, versiunea 11, release 6 (cel mai comun server grafic în Linux).
/usr/bin Majoritatea comenzilor din sistem se găsesc aici.
/usr/include Aici își caută compilatorul C fișierele de tip header (directiva #include)
/usr/local Aplicații instalate local.
/usr/sbin Programe pentru superutilizatori care nu sunt esențiale funcționării sistemului.
/usr/share Date statice ale programelor. Un subdirector interesant: /usr/share/doc unde se găsește documentație pentru diferite programe.
/usr/src Surse ale programelor instalate, iar în subdirectorul: /usr/src/linux sursele kernelului.
/var Fișiere variabile ale sistemului – loguri, fișiere temporare, etc.
/var/lib Fișiere de stare ale aplicațiilor. În general fiecare program își atașează aici informații pe care să le acceseze o altă instanță a sa.
/var/lock Lock file. O modalitate simplă pentru a împiedica rularea simultană a două instanțe ale aceluiași program este crearea unui fișier gol cu numele aplicației în acest director.
/var/log Jurnalele sistemului le găsiți aici. Tot aici vă puteti da seama de unele erori apărute pe parcurs. Toate problemele se memorează în aceste loguri.
/var/mail Email-urile care așteaptă să fie citite. Acest director își dispută rolul cu /var/spool/mail.
/var/run Date care așteaptă procesare ulterioară (a unui utilizator, aplicație sau administrator). Cozile de imprimare și e-mail-urile pentru sisteme care nu folosesc /var/mail se găsesc aici
/var/tmp Fișiere temporare care nu se pierd la restart (reboot) - spre deosebire de /tmp.
/var/www Aici se pot copia aplicațiile html - php. Este directorul rădăcină al serverelor web.

2.3 Drepturi de accesare fisiere pentru utilizatori


Utilizatorii care pot accesa fișierele și directoarele sunt împărțiți în 3 categorii:

  1. owner – proprietarul, cel care a creat fișierul sau directorul;
  2. group – un membru al grupului din care face parte proprietarul;
  3. other – oricare alt utilizator, care nu deține fișierul/directorul și nici nu face parte din grupul proprietarului.


Drepturile de acces pentru fișiere sunt împărțite în 3 categorii:

  1. r – (read) citire;
  2. w – (write) scriere;
  3. x – (execute) execuție.


Drepturile de acces pentru directoare sunt împărțite tot în 3 categorii:

  1. r – (read) citire, dreptul de a vizualiza conținutul directorului (comanda ls);
  2. w – (write) scriere, permite adăugarea și stergerea de fișiere;
  3. x – (execute) execuție, semnifică dreptul de a intra în director (comanda cd).

2.4 Scurtături din tastatură (hotkeys)


Unele comenzi utile din tastatură pe care le puteți utiliza:

CTRL+<plus> Crește dimensiunea elementelor din pagini în Opera/Firefox
CTRL+<minus> Scade dimensiunea elementelor din pagini în Opera/Firefox
CTRL+0 Revenire la dimensiunea inițială a elemetelor în Opera/Firefox
CTRL+ALT+BACKSPACE Închide serverul X și îl restartează
CTRL+ALT+<plus> Crește rezoluția ecranului (serverul X)
CTRL+ALT+<minus> Scade rezoluția ecranului (serverul X)
ALT+TAB Schimbă între ele aplicațiile pornite (ca în Windows)
CTRL+C Copy
CTRL+X Cut
CTRL+V Paste
CTRL+Z Undo
CTRL+Y Redo
CTRL+N New
CTRL+S Save
CTRL+A Select All
CTRL+ESC Pornește aplicația Ksystem Guard în KDE, aplicație similară cu Task Manager din Windows (pornit în Windows la apăsarea combinației Ctrl+Alt+Del)

2.5 Verificarea unei imagini ISO folosind md5sum


În ultimii ani au apărut tot felul de probleme legate de descărcarea imaginilor, acestea având erori la descărcare care duc la rândul lor la alte erori în timpul instalării sau după. De aceea este bine ca înainte de a scrie imaginea ISO pe DVD să facem o verificare a imaginii. Pentru aceasta ne folosim de programul md5sum.
Astfel, după ce descărcați de pe internet fișierul mandriva-linux-free-2009.1-i586.iso mai uitați-vă o dată în pagina web de unde ați descărcat fișierul acesta, căutați și descărcați fișierul cu numele mandriva-linux-free-2009.1-i586.iso.md5.asc. După cum se vede ceea ce diferă la aceste două fișiere este extensia. Cele două fișiere trebuie să fie în același director. Fișierul cu terminația asc conține un șir de caractere care nu vă va spune nimic, însă îl vom folosi astfel:

2.5.1 Sub Linux

$md5sum -c Mandriva.2011.i586.1.iso.md5sum

– pentru verificare automată

	
$md5sum  Mandriva.2011.i586.1.iso

– dacă vreți să comparați manual cele două șiruri de caractere.


Ca o variantă puteți folosi aplicația k3b, încărcați imaginea în program, iar k3b va calcula automat md5sum-ul imaginii. Puteți copia șirul de caractere din fișierul md5.asc în clipboard și k3b poate compara cele două șiruri: cel din clipboard și cel calculat.

2.5.2 Sub Windows


Pe Windows trebuie mai întâi să descărcați aplicația md5sum de la adresa: http://etree.org/cgi-bin/counter.cgi/software/md5sum.exe și folosiți tot linia de comandă:

C:\calea\către>md5sum.exe -c  Mandriva.2011.i586.1.iso

sau varianta automată

C:\calea\către>md5sum.exe -c Mandriva.2011.i586.1.iso.md5sum


În cazul în care nu găsiți niciunde fișierul cu terminația .asc va trebui să vă mulțumiți cu fișierul .md5. Verificarea nu se schimbă cu nimic, doar că din exemplele de mai sus veți alege varianta manuală, apoi veți compara cele două șiruri ochiometric.

2.6 Actualizarea sistemului de operare Mandriva Linux


Actualizarea sistemului de operare este o operație similară cu cea din Windows ca importanță. Deseori apar îmbunătățiri în programele ce compun sistemul de operare GNU/Linux, și este recomandat să instalați aceste actualizări, atât pentru funcționarea corectă a programelor, cât și pentru securitatea sistemului.
Actualizările se pot face în mai multe moduri: manual sau automat, din consolă sau din mediul grafic. Mandriva Linux oferă un utilitar extrem de folositor pentru verificarea automată a actualizărilor, numit Mandriva Online. Acesta se instalează implicit și se pornește odată cu sistemul. Aplicația va fi vizibilă în system tray numai în următoarele cazuri:

Când există actualizări pentru sistemul Dvs.
Când există o problemă la configurarea mediilor sau a rețelei.
Când rețeaua este deconectată.
Când aplicația verifică dacă există actualizări disponibile.
După verificare, dacă există actualizări, apare o notificare.
Pentru a actualiza sistemul folosind acest mic utilitar, atunci când acesta este în prima stare (adică ne arată că sunt disponibile actualizări), nu trebuie decât să dăm click pe simbol. Va apărea o fereastră care ne va cere parola de utilizator, iar după ce o introducem apare altă fereastră cu actualizările disponibile. Aici vom apăsa pe butonul Update. După terminarea actualizărilor fereastra se poate închide.

O altă metodă de actualizare, este din Mandriva Control Center. De aici vom da click pe butonul Update your system, după care se deschide fereastra de la metoda precedentă. Din nou dăm click pe Update și după terminarea actualizărilor putem închide fereastra.

A treia metodă de a actualiza sistemul, este folosind consola. Pentru aceasta, ca root, dați următoarea comandă:

#urpmi --auto-update


Când aveți un sistem mai slab această variantă este mai bună, deoarece resursele consumate sunt puține.

2.7 Jocuri sub GNU/Linux


Acest capitol dorește să demonteze un mit, conform căruia pe GNU/Linux nu se pot juca jocuri. Mitul însă este doar parțial adevărat: pe GNU/Linux se pot juca unele jocuri de Windows, însă cu ajutorul unor emulatoare cum ar fi wine, PlayOnLinux sau cedega, aceasta din urmă fiind o aplicație plătită. Totuși există o serie de jocuri care rulează nativ în GNU/Linux, unele Open Source, altele gratuite, altele plătite. În acest capitol vom discuta mai mult de jocurile Open Source, și cele gratuite.

Nume Tip joc Pagina oficiala Descriere
Battle for Wesnoth Strategie
(turn-based strategy)
http://www.wesnoth.org/ Joc de strategie cu o temă fantastică. Probabil cel mai cunoscut joc OpenSource. Vă creați o armată selectând după fiecare misiune cei mai experimentați luptători.
Project Diaspora RPG cu acțiunea în spațiu http://sourceforge.net/projects/pdiaspora/ Un RPG în care pilotați o navă pentru a cuceri universul. Jocul este online, jucătorii luptându-se cu alții din toate colțurile lumii
FreeDroid RPG http://www.freedroid.org/ Este un joc 3D (isometric) inspirat din Diablo. Jocul derulează o poveste despre lumea distrusă de războiul dintre roboți și oamenii care trebuiau să-i controleze.
TORCS Simulator http://torcs.sourceforge.net/ The Open Racing Car Simulator este un simulator de curse de mașini, după cum îi spune și numele. Jocul conține peste 50 de mașini diferite, 20 de piste și 50 de oponenți. Este un joc asemănător cu Need For Speed 2, dar grafica mult mai bună, și cu damage.
Wormux Acțiune http://www.wormux.org/ Cu toții am auzit sau chiar am jucat la un moment dat un joc din seria Worms. Ideea jocului este de a distruge viermii oponentului fără a-i pierde pe cei proprii.
Tremulous FPS cu elemente RTS http://tremulous.net/ Acest joc îmbină un FPS bazat pe echipă cu elemente din RTS. Puteți alege între oameni și extratereștri, puteți construi pentru a asigura o echipă mare și funcții de vindecare.
FooBilliard Simulator biliard și snooker cu fizică realistă http://foobillard.sunsite.dk/ Jocul a ajuns la versiunea 2. Conform autorului, fizica este matură, dar încă nu perfectă. Totuși grafica este excelentă, instalarea ușoară și dimensiunea mică. Este cea mai bună alternativă la mersul la un salon de biliard.
YSFlight Simulator de zbor și luptă aeriană http://homepage2.nifty.com/ysflight/fromauthor/e2009.html YSFlight este un simulator de zbor și luptă aeriană nepretențios hardware dar în același timp cu un grad mare de realism. Se poate juca în rețea și se pot adăuga multe pack-uri de avioane noi și alte extensii. Pentru acestea vizitați http://yspilots.com/

Bineînțeles, această scurtă listă nu este completă. De fapt este foarte departe de a fi completă. Pentru mai multe informații despre jocuri puteți accesa una dintre adresele de mai jos:
http://www.lgdb.org/
http://www.linux-games.com/
http://games.linux.sk/
http://techgage.com/article/top_10_free_linux_games/2
http://gamesuy.blogspot.com/2007/12/top-10-free-linux-3d-games.html
Google Search top 10 free Linux Games

Un loc aparte în prezentul manual îl ocupă o distribuție Mandriva bazată aproape exclusiv pe jocuri. Ea se numește MIB Live Games. A fost lansată de Mandriva Italia Backports și este un Live-DVD, adică puteți rula jocurile direct de pe DVD, fără a instala nimic pe Hard Disk-ul calculatorului. Descărcarea se poate face de aici: 32 biti si 64 biti

Unele dintre jocurile cuprinse în MIB Live Games 2010.2 sunt următoarele: ksudoku, flightgear, task-games, gnome-games, kdegames, kdegames4, vdr-plugin-games, bsd-games, games-compat, pingus, assaultcube, wormux, worminator, dungeon digger, gcompris, warzone2100, koules, gnurobbo, bumprace, gemdropx, opencity, netpanzer, wesnoth, globulation, widelands, rocksndiamonds, barrage, flobopuyo, brutalchess.

2.8 Folosirea aplicației wine pentru rularea jocurilor

Dacă aveți cumva un joc sau o aplicație pentru Windows cumpărat sau gratuit pe care vreți să îl jucați și pe GNU/Linux, puteți folosi WINE. Aplicația wine asigură „traducerea“ instrucțiunilor în limbajul Linux, ceea ce asigură funcționarea aproape perfectă a programelor. Așadar wine este un strat de compatibilitate (compatibility layer) între GNU/Linux și aplicațiile windows. E bine de știut că nu toate aplicațiile și jocurile sunt compatibile 100% cu wine, o listă la zi cu acestea se poate găsi la adresa http://appdb.winehq.org/. Este indicat să verificați la aplicația dorită și versiunea de wine pe care a fost testată aplicația. Instalarea wine o faceți din Install & Remove Software, sau din consolă cu comanda:

#urpmi wine

După instalare este necesar să configurați wine, asta se face cel mai simplu din consolă ca utilizator obișnuit, nu ca root, unde tastați comanda:

$winecfg

În fereastra care apare faceți, dacă este necesar, unele schimbări în funcție de necesități. Dacă folosiți prima oară wine și nu știți ce schimbări să faceți, sau nu aveți de făcut nici o schimbare, dați OK și fereastra se va închide.
Pentru a rula aplicații prin wine trebuie să rețineți că există posibilitatea ca aplicația să nu funcționeze deoarece wine nu este încă o aplicație completă și perfectă.
Instalarea aplicației: localizați fișierul install.exe sau setup.exe (de fapt fișierul executabil din care se instalează aplicația), țineți minte calea spre acest executabil, și în consolă dați următoarea comandă:

$wine /calea/către/setup.exe

sau, alternativ, puteți da dublu click pe fișierul executabil și alegeți din listă opțiunea Run with Wine Emulator.
Acum ar trebui să apară fereastra de instalare a jocului sau aplicației. De aici mai departe instalarea decurge ca în windows. După instalare, drive-ul virtual C: îl găsiți de regulă în următorul director (tux este numele de utilizator):

/home/tux/.wine/drive_c

iar folderul Program Files:

/home/tux/.wine/drive_c/Program Files

Prezentare - Partea I - Partea a II-a - Partea a III-a - Partea a IV-a - Partea a V-a

mandriva/ghid-2011-p2.txt · Ultima modificare: 2012/04/01 22:04 (editare externă)