Unelte utilizator

Unelte site


administrativ_systems_proiect

Diferențe

Aceasta arată diferențele dintre revziile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

administrativ_systems_proiect [2011/01/21 20:23] (curent)
Linia 1: Linia 1:
 +====== Administrative & Financial systems ​ ======
 +
 +===== Introducere ​ =====
 +
 +**Autori:​** ​
 +  * **Lionte Raluca**
 +  * **Oprișor Cătălin**
 +  * **Patkós Csaba**
 +
 +
 +----
 +\\ 
 +Criza economică actuală are multe implicații și consecințe economice pe o perioadă lungă de timp: constrângerea finanțelor publice, atât în domeniul sanitar, cât și în alte domenii. Activitatea economică stagnantă și creșterea șomajului amenință și afectează serios condițiile de viață a milioane de persoane și familii din Europa, a veniturilor și a protecției sociale. ​
 +
 +Experiența din recesiunile anterioare sugerează importanța vitală a asigurării unui nivel înalt de solidaritate și securitate socială, menținerea cheltuielilor publice și a serviciilor de sănătate de bază și creșterea soluțiilor de prevenire a apariției bolilor, precum și promovarea activităților de îngrijire a sănătății. În ultimii ani, un amplu proces de reforma, la scara larga în întreaga Europa, a dus la investiții majore pentru îmbunătățirea sistemelor de sănătate. Aceste reforme au abordat toate cele patru funcții ale unui sistem de sănătate: ​
 +
 +  * furnizarea de servicii ​
 +  * generare a resurselor ​
 +  * finanțare ​
 +  * administrare.
 +
 +Sistemele medicale trebuie să fie suficient de dinamice și flexibile pentru a răspunde tendințelor în sănătate. Finanțarea sistemelor de sănătate este un factor important în efortul asigurării protecției sociale în sănătate. ​
 +
 +===== Finanțarea sistemului medical ​ =====
 +
 +Sistemele de sănătate sunt vitale în toate etapele unei boli: detectarea și confirmarea diagnosticului,​ oferirea îngrijirii necesare, tratamentul și sfaturile/ asistența oferită pacienților afectați, precum și comunicarea cu alte sectoare, pentru a se preveni extinderea/​avansarea bolilor. ​
 +
 +Există trei probleme fundamentale,​ corelate, care împiedică țările să se apropie de o acoperire universală. ​
 +
 +Prima este disponibilitatea redusă a resurselor. Nici o țară, indiferent cât este de bogată, nu este capabilă să asigure accesul tuturor oamenilor la tehnologie sau intervenție medicală care i-ar putea îmbunătăți sau prelungi viața. În țările sărace, datorită resurselor limitate, puținele servicii sunt disponibile pentru toată lumea. ​
 +
 +A doua barieră în acoperirea universală este încrederea totală în plățile directe în momentul în care oamenii au nevoie de îngrijire medicală. Acestea includ plățile pe ascuns pentru medicamente și taxe pentru consultații și proceduri. Chiar dacă oamenii au anumite forme de asigurări de sănătate, ei uneori contribuie la plată sub formă de co-plătitori,​ co-asiguratori sau deductibil. Obligația de a plăti direct pentru servicii în momentul când au nevoie – indiferent că acea plată este făcută formal sau informal (pe sub mână), împiedică mii de oameni să primească îngrijirea de care au ei nevoie. ​
 +
 +Al treilea impediment îl reprezintă utilizarea ineficientă și inechitabilă a resurselor. Ca o estimare, 20-40% din resursele sănătății sunt irosite. Reducerea acestor deșeuri ar îmbunătăți semnificativ sistemele de sănătate să ofere calitatea și îmbunătățirea stării de sănătate. ​
 +
 +Furnizarea de servicii de îngrijire a sănătății este, probabil, cea mai importanta funcție, și a primit o atenție considerabilă. În întreaga regiune s-au alocat fonduri pentru a consolida în general îngrijirea primara cât și furnizarea de îngrijire centrata pe om(pacient). Unele țări au introdus stimulente financiare pentru furnizori și pacienți pentru a incuraja utilizarea modelelor de cost-eficiență în îngrijirea sănătății. În Anglia, de exemplu, bugetul este alocat de către municipalitate,​ în Finlanda de județ, iar în Suedia de district. Totuși s-a observat că, preocuparea de sănătate în afara spitalului ar scade considerabil cheltuielile,​ astfel țări precum Franța, Olanda, Germania și Suedia au hotărât să îndrepte stimulente spre aceasta latura. De asemenea, restructurarea organizației de asistentă medicală primară a fost o strategie comună de reformă în întreaga Europa. De exemplu, unele țări au încurajat furnizorii de a se grupa împreună în centre mari de îngrijire primară (Danemarca, Finlanda, Țările de Jos, Suedia și părți din Regatul Marii Britanii). Germania a introdus organizarea în diferite centre sau policlinici unde să lucreze împreună furnizorii de servicii medicale primare, de diagnostic și de specialitate. Acest lucru contrastează cu situația din multe țări din Europa Centrala și de Est, cum ar fi Estonia și Ungaria, care au cautat să oblige un număr substanțial de medici din policlinici să își creeze propriile cabinete. ​
 +
 +Îmbunătățirea calității a fost un element-cheie al reformelor. Strategiile conțin instrumente organizaționale,​ financiare și de reglementare,​ cu inițiative care variază de la nivelul întregului sistem la organizarea clinica. Numeroasele inițiative adoptate includ: ​
 +
 +  * legislația și politicile naționale privind calitatea de îngrijire; ​
 +  * strategii cuprinzătoare pentru a îmbunătăți siguranța pacienților; ​
 +  * noi sisteme de înregistrare și autorizare pentru noile tehnologii și produse farmaceutice; ​
 +  * integrarea asigurării a calității în programe de formare profesională și de dezvoltare profesională; ​
 +  * urmărirea ghidurilor clinice și proceselor de audit; ​
 +  * stabilirea sistemelor de informații și metode de asigurare a calității la nivel clinic; ​
 +  * includerea indicatorilor de calitate în metodele de plata a furnizorilor (bazate pe performanta).
 +
 +Factorii de decizie politica din regiunea europeana se confruntă cu provocări considerabile în dezvoltarea și asigurarea investițiilor adecvate în resursele umane și de capital. Țările trebuie să se angajeze în planificarea pe termen lung a investițiilor în forța de muncă, în a gestiona provocările cu care se confrunta prin migrarea medicilor și să investească în cercetare și în tehnologii medicale. ​
 +
 +Îngrijirea centrată pe oameni este o provocare majoră și țări din întreaga regiune europeana continuă să lupte pentru a realiza asta. Acest lucru necesită o schimbare astfel încât să se cheltuie pe vizitele tradiționale de 10-15 minute pe pacient, medicii de îngrijire primară și echipele să analizeze nevoile de sănătate ale populației înregistrate și să le gestioneze în mod corespunzător,​ fie cu strategii de caz individuale sau în grupuri în funcție de riscurile de sănătate. ​
 +
 +Strategiile țărilor și opțiunile pentru a realiza acest lucru par să urmeze două tendințe: ​
 +
 +  * experimentarea de noi calificări de furnizori de servii de sănătate; ​
 +  * punerea în aplicare a sistemelor de asistentă integrată cu programele de gestionare a bolilor.
 +
 +În ciuda diferențelor mari și în creștere, în contextul în care sistemele de sănătate sunt în curs de dezvoltare, dar și în contextul crizei mondiale, toate țările au acceptat provocările de a aloca fonduri pentru stimularea furnizorilor de servicii medicale dar și pentru formarea continuă de resurse. Ceea ce contează sunt detaliile: care este sursa de fonduri, modul în care acestea sunt colectate, modul în care fondurile sunt puse în comun, modul în care serviciile sunt achiziționate și modul în care o populație are drepturile și obligațiile specificate. Politica finanțării ar trebui să urmărească susținerea unui sistem de sănătate performant, iar acesta sa fie orientat în conformitate cu valorile, solidaritatea și participarea,​ în timp ce resursele sa fie gestionate într-o manieră responsabilă fiscal. Creșterea resurselor în sănătate urmărește realizarea următoarelor principii: ​
 +
 +  * Creșterea și folosirea eficientă a veniturilor ​
 +  * Re- prioritizarea bugetului de la guvern – guvernul adesea oferă mai puțină importanță sistemului medical în momentul în care aceștia își alocă bugetul ​
 +  * Evaluarea critică a serviciilor de care sunt nevoie ​
 +  * Eliminarea rebuturilor și a corupției ​
 +  * Reducerea erorilor medicale ​
 +  * Îmbunătățirea condițiilor spitalelor ​
 +  * Motivarea angajaților
 +
 +Pentru a se realiza o acoperire de sănătate universală,​ țările au nevoie de sisteme financiare care să le permită oamenilor utilizarea tuturor tipurilor de servicii medicale: promovări, preveniri, tratamente și reabilitări – fără a se întâmpina greutăți financiare. Din păcate, milioane de oameni nu pot utiliza aceste servicii deoarece ar trebui să plătească pentru ele în momentul în care le primește, iar veniturile lor sunt foarte mici. 
 +
 +Colectarea veniturilor este ceea ce oamenii asociază cu finanțarea sănătății:​ modul în care banii sunt ridicați pentru a se plăti costurile sistemelor de sănătate. Banii de obicei sunt primiți de la organizații sau companii și uneori de la contribuitorii de afară (numiți și “surse externe”). Resursele pot fi colectate prin impozitare specifică sau generală, contribuții obligatorii sau asigurări de sănătate, direct din buzunar (cash) sau din donații. ​
 +
 +==== Germania ====
 +{{ :​afs_germania.jpg|Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Germania}}
 +Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Germania
 +
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +
 +Conform datelor statistice în Germania s-au alocat anual peste 10 procente din PIB, apogeul fiind atins în anul 2003 (10.8%). În anii următori perioadei analizate Germania, pe lângă faptul că nu a scăzut procentul, a început să caute și diferite surse de finanțare. E cunoscut faptul că multe spitale care nu erau rentabile au fost transformate în spatii de închiriat pentru domenii adiacente medicinei, iar aceste fonduri au fost redirecționate către aparatura medicală de ultimă generație.  ​
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +==== Franța ​ ====
 +{{ :​afs_franta.jpg|frame|Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Franța}} ​
 +Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Franța
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +În Franța, tendința de creștere a procentului alocat din PIB(în ultimii ani stabilizându-se la 11%) se datorează nevoilor de a investi în resurse. Franța și în ziua de azi importă forță de muncă din Europa de Est. 
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +==== Austria ​ ====
 +{{ :​afs_austria.jpg|frame|Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Austria}} ​
 +Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Austria
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +Austria, o altă țară dezvoltată,​ din anul 1995 și până în anul 2008 a alocat procente între 9.4% și 10%. Și această țară se confruntă cu problema lipsei de personal calificat și importă forță de muncă mai ales din România.
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\
 +==== Norvegia ​ ====
 +{{ :​afs_norvegia.jpg|frame|Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Norvegia}} ​
 +Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Norvegia
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +
 +În Norvegia fondurile alocate pentru sănătate au variat între 7.8% (1996) și 10% (2003) din PIB. Cu toate că procentul (undeva în jur de 8.5&​nbsp;​%) din anii următori este sub al celor mai importante țări din Europa, acesta beneficiază de completarea din partea unui sistem de asigurări foarte bine pus la punct.  ​
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +
 +==== România ​ ====
 +{{ :​afs_romania.jpg|frame|Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în România}} ​
 +Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în România
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +România are un sistem medical în curs de dezvoltare și asta se observă și din evoluția procentului alocat din PIB (3.6% - 5.7%). Procentul destul de scăzut, dar și salariile au făcut ca foarte mulți medici să plece în țări ce duc lipsă de forță de muncă. În ultimii ani s-a îndreptat atenția către gestionarea optimă a finanțelor astfel că fiecare spital a fost obligat să aibă în conducerea sa un manager. ​
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +==== Marea Britanie ​ ====
 +{{ :​afs_britanie.jpg|frame|Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Marea Britanie}} ​
 +Cheltuielile totale în sănătate ca procent din PIB în Marea Britanie
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +\\ 
 +
 +===== Studiu de caz  =====
 +
 +==== Prezentarea problemei ​ ====
 +
 +În continuare ne vom pune niște întrebări referitoare la aceste țări. ​
 +
 +Dispunem de un set complet de date în ceea ce privește cheltuielile,​ atât ca procent din PIB-ul fiecărei țări, precum și ca valori concrete pe cap de locuitor. De asemenea avem informații mai detaliate despre sursele banilor cheltuiți, cum ar fi: 
 +
 +  * surse externe ​
 +  * surse guvernamentale ​
 +  * surse din economia privata ​
 +  * surse din plățile proprii ale pacientilor ​
 +  * fonduri din asigurări sociale ​
 +  * fonduri din asigurări private
 +
 +Datele se refera la perioada de timp 1995-2008. ​
 +
 +==== Compararea evoluției cheltuielilor totale ​ ====
 +
 +==== Problema propusă 1  ====
 +
 +Au avut aceste state evoluție similară a cheltuielilor totale ca procent din PIB? 
 +
 +=== Testul ANOVA 2-way  ===
 +
 +Pentru a răspunde la întrebare vom rula un test ANOVA 2-way pe setul de date. 
 +
 +=== Setul de date  ===
 + 
 +{{:​afs_date_anova.jpg|}}
 +=== Ipoteza ​ ===
 +
 +Ho = Nu există diferențe semnificative între țări Ha = Există diferențe semnificative între țări ​
 +
 +=== Rezultatul testului ​ ===
 +
 +{{ :​afs_rezultat_anova.jpg?​1024 }}
 +Valori semnificative:​
 +  * df = 83
 +  * F static = 0.99
 +  * p = 0.46 
 +
 +=== Concluzia ​ ===
 +
 +P=0.46 > 0.05, rezultă ca ipoteza Ho va fi respinsă, adică există diferențe semnificative. ​
 +
 +==== Problema propusă 2  ====
 +
 +Luând cele mai apropiate două țări, Franța și Germania, există diferențe semnificative pentru investițiile private în sănătatea pentru aceste țări? ​
 +
 +=== Testul ANOVA 2-way  ===
 +
 +Pentru a răspunde la întrebare vom rula un test ANOVA 1-way pe setul de date. 
 +
 +=== Setul de date  ===
 +
 +Similar cu cel de mai sus dar numai pentru Franța și Germania.
 +
 +=== Ipoteza ===
 +
 +Ho = Nu există diferențe semnificative între țări Ha = Există diferențe semnificative între țări ​
 +
 +=== Rezultatul testului ​ ===
 +
 +{{ :​afs_rezultat_anova_1w.jpg?​1024 }}
 +Valori semnificative:​
 +  * df = 13
 +  * F static = 25.16
 +  * p = 0.003
 +
 +=== Concluzia ​ ===
 +
 +Concluzia: p = 0.003 < 0.05, rezultă că nu există diferențe semnificative între cele două țări în ceea ce privește cheltuielile private pentru sistemul de sănătate. ​
 +
 +===== Concluzii finale ​ =====
 +
 +Cu un set de informații pertinente, \\ 
 +punându-ne întrebările corecte, \\ 
 +folosind teste statistice, \\ 
 +putem compara cu succes efortul țărilor alese pentru susținerea sistemului de sănătate ​
 +
 +===== Bibliografia ​ =====
 +http://​www.who.int/​gho/​en/​ & http://​apps.who.int/​ghodata/​
 +
 +http://​www.ssa.gov/​OACT/​TR/​TR08/​
 +
 +http://​www.biomedcentral.com/​1472-6963/​9/​197
 +
 +https://​www.cms.gov/​home/​rsds.asp
 +
 +http://​data.worldbank.org/​data-catalog
 +
 +http://​www.nlm.nih.gov/​hsrinfo/​datasites.html#​164Databases/​Repositories
 +
 +http://​www.nlm.nih.gov/​hsrinfo/​datasites.html
 +
 +http://​library.ahima.org/​xpedio/​groups/​public/​documents/​ahima/​bok1_023153.hcsp?​dDocName=bok1_023153
 +
 +http://​www.nlm.nih.gov/​services/​statistics.html http://​www.nlm.nih.gov/​services/​statistics.html
 +
 +http://​www.blackwellpublishing.com/​medicine/​bmj/​medstats/​contents.asp
 +
 +http://​www.nhmrc.gov.au/​grants/​dataset/​index.htm
 +
 +http://​www.virec.research.va.gov/​DataSourcesName/​VISTA/​VISTA.htm
 +
 +http://​www.ncbi.nlm.nih.gov/​pubmed/​10384581
 +
 +http://​www.highbeam.com/​doc/​1G1-66110595.html
 +
 +http://​kmap2005.vuw.ac.nz/​papers/​The%20Impact%20of%20Org.Factors%20on.pdf
 +
  
administrativ_systems_proiect.txt · Ultima modificare: 2011/01/21 20:23 (editare externă)